O noua cercetare sugereaza ca calota de gheata Groenlanda este pe cale sa depaseasca un prag critic care ar putea provoca topirea evasiva, dar este, de asemenea, posibil ca pragul sa fie depasit temporar, racind planeta si, in cele din urma, readucerea calotei de gheata la o stare stabila. Descoperirile subliniaza importanta limitarii incalzirii planetei la 1,5 grade Celsius (aproximativ 2,7 Fahrenheit) – sau a revenirii la acel nivel, sau mai jos, cat mai repede posibil daca umanitatea il depaseste.
„Daca schimbam temperatura inapoi suficient de repede, nu ne angajam neaparat la o schimbare a sistemului”, a declarat intr-un interviu Nils Bochow, climatolog la Universitatea Arctica din Norvegia din Tromso si autorul principal al studiului. „Avem timp sa inversam temperaturile din acest efect de fuga.”
Calota de gheata Groenlanda este unul dintre cele peste o duzina de puncte teoretice de rasturnare a climei – schimbari rapide, ireversibile sau abrupte – care ii tin pe unii oameni de stiinta treji noaptea. Iar descoperirile, desi alarmante, se adauga la o abtinere a multor sustinatori ai climatului: Urgenta este esentiala, dar nu este prea tarziu pentru a evita ce este mai rau din schimbarile climatice.
Cercetarea sugereaza ca pragul critic pentru calota glaciara din Groenlanda este intre 1,7 si 2,3 grade C de incalzire globala. Bochow a spus ca omenirea va avea la dispozitie 100 de ani – poate mai multi – pentru a se raci si a evita blocarea feedback-urilor pozitive care ar intensifica topirea Groenlandei. El a spus ca trecerea pragului, chiar si temporar, ar provoca probabil o crestere de cativa metri a nivelului marii, dar va fi totusi posibila stabilizarea calotei de gheata.
Benjamin Keisling, profesor asistent de cercetare la Institutul de Geofizica al Universitatii din Texas, care nu a fost implicat in cercetare, a spus ca dimensiunea calotei de gheata ofera omenirii sansa de a schimba cursul.
„Aceste sisteme sunt cu adevarat complexe si, pentru ca straturile de gheata precum Groenlanda sunt atat de mari, in anumite privinte, sunt lente la schimbari”, a spus el. „Nu este ceva ce te poti topi pe parcursul unui an sau deceniu sau secol. Asta chiar iti castiga ceva timp.”
Oamenii de stiinta cred ca stratul de gheata din Groenlanda, daca s-ar topi complet, ar contribui la cresterea nivelului marii cu peste 7 metri (aproximativ 23 de picioare) la oceanele lumii. Topirea unei mari parti a acelei caloturi de gheata ar remodela coastele si societatile intr-un proces care ar dura sute sau poate mii de ani.
Liderii mondiali se lupta sa reduca consumul de combustibili fosili din economiile lor si raman in afara ritmului obiectivelor de a limita incalzirea la niveluri considerate mai sigure si mai tolerabile in timpul negocierilor internationale privind clima. Un raport al ONU din 2022 a constatat ca planeta era pe cale sa se incalzeasca cu aproximativ 2,8 C peste timpii preindustriali pana in 2100.
In conformitate cu obiectivele cele mai ambitioase ale liderilor mondiali, lumea va emite suficiente gaze cu efect de sera pentru a ridica temperaturile peste 1,5 grade C peste perioadele preindustriale, inainte de a se raci si de a se stabiliza in jurul acestui punct.
Acest studiu descrie, pentru calota de gheata Groenlanda, ceea ce cercetatorii cred ca s-ar putea intampla intr-un scenariu de „depasire” a emisiilor, in care umanitatea traverseaza asa-numitul punct de cotitura, dar in cele din urma retine gazele cu efect de sera si raceste planeta.
Twila Moon, principalul om de stiinta adjunct la Centrul National de Date despre zapada si gheata din Colorado, a declarat ca descoperirile nu au fost surprinzatoare si reflecta modelele observate de alti cercetatori care au modelat comportamentul calotei de gheata din Groenlanda.
Moon, care nu a fost implicat in studiu, a spus ca a facut o treaba buna, aratand ca „chiar daca exista o racordare a temperaturii, cat de repede ne putem intoarce” si ca actiunea climatica va ramane semnificativa chiar daca liderii mondiali isi pierd obiectivele – o soarta. care pare din ce in ce mai realist.
„Aceasta este o tranzitie pe care trebuie sa o luam, ca umanitate. Si chiar daca nu ne atingem obiectivul cel mai aspirational, fiecare zecime de grad va conta cu adevarat”, a spus ea despre reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. „Este valoros sa te gandesti la scenarii de depasire chiar acum.”
Calota glaciara a Groenlandei se afla deja pe o cale prelungita de declin. A pierdut in masa in fiecare an din 1998, a spus Moon. In ultimii 20 de ani, a pierdut echivalentul a 3,4 piscine olimpice de apa dulce, in medie, in fiecare secunda.
Calota de gheata pierde din masa pe masura ce aisbergurile se indreapta in ocean si, de asemenea, din cauza topirii suprafetei de vara, care este un raspuns la temperaturile mai calde ale aerului.
Peste 20% din cresterea nivelului marii documentata de oamenii de stiinta din 2002 a fost cauzata de topirea calotei de gheata din Groenlanda, potrivit studiului Nature. Contributia Groenlandei la cresterea nivelului marii va creste doar pe masura ce temperaturile medii globale se vor incalzi, a spus Moon. Cresterea nivelului marii poate provoca, printre alte probleme, eroziunea litoralului, inundatii si inundarea cu apa sarata a sistemelor de baut cu apa dulce.
Actiunea acum va reduce impactul cresterii nivelului marii pentru generatiile viitoare.
„Cresterea nivelului marii pentru urmatoarele doua decenii este destul de inclusa in sistem pe baza emisiilor noastre din trecut. Unde vedem influentele actiunilor noastre astazi este in anii 2060, 2070 si mai departe”, a spus Moon.
