In copilarie ai realizat deja ceva foarte important: nevoia de a te integra in mediul tau, de a-ti asuma coduri de conduita si chiar de a imita anumite dinamici facilitate de acceptare si validare de catre ceilalti. Presiunea sociala este ceea ce te-a facut sa urmezi de la inceput anumite naratiuni care nu ti-au mediat intotdeauna bunastarea.
Este adevarat ca, uneori, cultura, familia si grupul de prieteni au exercitat – si inca exercita – numeroase beneficii asupra ta. Dar, alteori, te simti presat si nu prea stii cum sa raspunzi. Iti faci griji sa fii judecat, sa primesti critici sau, cel mai rau, sa fii respins. Excluziunea sociala este ceva ce nu-i place nimanui si pe care incerci sa-l prevenii, dar cu ce pret? Sa sapam putin mai adanc.
„Disparitia simtului raspunderii este cea mai periculoasa consecinta a supunerii autoritatii”.
Presiunea sociala: ce este si cum te influenteaza?
Presiunea sociala este influenta pe care societatea, grupurile si indivizii o exercita asupra ta. Scopul sau este ca tu sa te adaptezi la anumite norme si asteptari pentru a fi acceptat intr-un anumit scenariu. La fel, nu gresim daca iti spunem ca aceasta dinamica este, uneori, una dintre cele mai mari surse ale tale de suferinta tacuta.
Psihologia sociala studiaza acest fenomen de zeci de ani. Astfel, figuri precum Solomon Ash, Muzafer Sherif sau Stanley Milgram ne-au invatat cum oamenii, in anumite contexte, ne modifica comportamentul si chiar renunta la valori ferme doar pentru a se simti integrati. In continuare, va explicam cum va influenteaza aceasta dimensiune.
Conformitatea
Unul dintre cele mai frecvente moduri prin care presiunea sociala te conditioneaza este prin conformitate. De multe ori, pentru a te incadra intr-un grup, ajungi sa te diluezi in asteptarile si normele celorlalti. Asta inseamna ca, uneori, desfasori actiuni care contravin propriilor principii si valori personale doar pentru a te simti integrat.
Acest lucru a fost observat de Universitatea Belmont in cercetare. Intr-un experiment, ei au detectat cum oamenii erau mai predispusi sa triseze atunci cand colegii lor le-au cerut. Se ajunge sa se predea si sa urmeze normele mediului fara a se opune, pentru a mentine alianta cu anumite grupuri sociale.
Ascultarea
Cunoasteti experimentul clasic pe care psihologul social Stanley Milgram l-a condus la Universitatea Yale si care a fost publicat ulterior in The Journal of Abnormal and Social Psychology ? Aceasta dinamica avea ca obiectiv investigarea in ce masura fiintele umane sunt dispuse sa se supuna ordinelor unei autoritati.
Ceea ce s-a putut observa este ca, uneori, presiunea din partea anumitor figuri de statut superior ii face pe unii indivizi capabili sa provoace durere altor persoane. Ascultarea derivata din presiunea sociala poate duce chiar si la punerea la indoiala a propriei morale. Sunt dinamici foarte complexe.
Urmati normele sociale nescrise
Felul tau de a te imbraca, de a interactiona, ce cumperi si chiar ce seriale de moda sa urmaresti. O mare parte din comportamentul tau este guvernata de norme sociale nescrise pe care le urmezi pentru a-ti construi sentimentul de apartenenta. Poate eviti anumite mode si conditionari, dar cand vine vorba de interactiunea cu mediul tau, stii ca este esential sa urmezi aceleasi coduri.
Presiunea sociala este, de asemenea, sa aveti un telefon mobil, un cont pe o retea de socializare sau vizionarea celui mai recent hit Netflix. Multe dintre lucrurile pe care le definiti drept „normale” sunt, in realitate, constructii artificiale ale mediului psihosocial care va contine.
Efecte emotionale
De cate ori in viata ta te-ai simtit rau ca nu te incadrezi sau nu ai fost judecat de mediul tau? Fara indoiala multi. Mai mult, chiar si la varsta adulta aceasta presiune exista si te streseaza. De exemplu, mamele care nu aleg sa alapteze si sunt criticate de prietenii lor o au. De asemenea, cine se simte mai bine fiind singur decat in viata de cuplu.
Un alt exemplu al acestui fenomen este descris intr-un articol din revista Scientific Reports. Aceasta lucrare arata presiunea sociala care exista in multe culturi pentru ca noi sa fim fericiti. Pozitivitatea toxica, care este atat de larg vanduta astazi, exercita o anumita conditionare asupra oamenilor. Dar da, fara prea mult succes.
Conceptul de sine si stima de sine
Exista un fapt asupra caruia vei fi de acord. Critica sau respingerea sociala din partea mediului este traita ca ceva devastator. Acest lucru va poate face, inca de la inceput, sa aveti nevoie de aprobarea si acceptarea celorlalti. Pentru ca excluderea doare, mananca si te afecteaza pana la punctul de a-ti slabi stima de sine.
Vedem un exemplu rasunator al acestei realitati in fiecare zi la adolescenti. Dupa cum este descris in Psihiatrie si sanatate mintala a copilului si adolescentului , presiunea psihosociala are un impact direct asupra imaginii corporale si a stimei de sine a tinerilor. Atat de mult incat obligatia de a se conforma modelelor rigide de frumusete duce adesea la depresie si tulburari de alimentatie.
Nesiguranta in luarea deciziilor
Daca ai analiza fiecare decizie pe care o iei in fiecare zi ai realiza ceva. O parte semnificativa a ceea ce decideti este mediata de ceea ce ar putea crede ei despre dvs. Frica de judecatile altora este ca acea umbra pe care nu termini niciodata sa o stergi din minte.
«Ce vor crede despre mine daca voi publica acest comentariu/foto/ postare / bobina pe retelele de socializare? Imi vor da un like sau voi pierde urmaritori? „Ce se intampla daca aduc in discutie acest subiect de conversatie despre politica cu socrii mei?” «Ma vor judeca la locul de munca daca ma hotarasc sa ma inscriu in sindicat?
Schimbari de atitudini si convingeri
Cand navigati in societate, este obisnuit sa intalniti multe furtuni si recife periculoase. Multe dintre ele iau forma unor conflicte si dezacorduri incomode. Uneori, pentru a evita problemele, faci anumite schimbari in atitudinile tale. De exemplu, sa fii de acord cu seful tau in aproape orice pentru a-ti pastra locul de munca.
Ba mai mult, este posibil ca chiar sa-ti depui putin convingerile si opiniile inaintea altora pentru a evita argumentele, pentru a nu fi criticat sau respins in anumite medii sociale. Sunt fenomene foarte frecvente derivate din acea presiune invizibila care afecteaza atat de mult oamenii.
Comportament de risc
Rar este persoana care nu a trecut printr-o situatie similara in adolescenta. Presiunea psihosociala te poate face sa cazi in comportamente riscante doar pentru a nu fi mai mic decat altii. Un exemplu evident in acest sens este consumul excesiv de alcool, deoarece grupul tau de prieteni o face.
Cand presiunea psihosociala este pozitiva
De asemenea, este posibil ca influenta pe care o exercita grupurile sociale asupra unui individ sa se traduca in comportamente pozitive. La urma urmei, fiintele umane sunt obisnuite sa traiasca in grupuri si, daca suntem un exemplu clar de succes evolutiv, este pentru ca demonstram comportamente imbogatitoare intre noi. De fapt, ei sunt majoritatea.
A te simti influentat de familie si prieteni care efectueaza acte etice este un exemplu evident al acestui beneficiu. Cooperarea, empatia si responsabilitatea sunt dinamici care servesc drept modele si pe care le imitam.
Presiunea psihosociala ne determina, dar putem alege
Este adevarat ca adaptarea si respectarea normelor grupului te face sa simti incluziunea si validarea. Dar… La ce pret? Sa se faca mereu, in detrimentul bunului simt si al propriilor valori? Costul emotional al diluarii in fiecare conditionare sociala poate fi foarte dureros. Ideal este mentinerea unui echilibru adecvat.
Recunoasterea principiilor, convingerilor si limitelor personale este esentiala in orice context si circumstanta. Cu cat intelegeti mai bine cine sunteti si ce conteaza pentru dvs., cu atat va va fi mai usor sa luati decizii informate si sa rezistati presiunii mediului. Nu totul merge, mai ales daca iti ataca demnitatea si libertatea. Trebuie sa traiesti in societate, dar fara a-ti pierde propria individualitate.
