Exista oameni care experimenteaza indoieli constante cu privire la valoarea si capacitatea lor, chiar si atunci cand succesele lor sunt incontestabile. Acest fenomen se numeste sindrom impostor si a fost descris pentru prima data la femei. De atunci, a fost subiect de studiu si dezbatere. Si, in ciuda progreselor in materie de egalitate de gen si abilitarea femeilor, acest sindrom le abordeaza in contextul experientei, influentand dezvoltarea lor personala si profesionala.
Alaturati-va noua pentru a-l studia din diferite perspective. Prin aceasta analiza, cautam sa facem lumina asupra unei provocari care afecteaza atat de multe doamne in cautarea lor de autoactualizare si succes. A te distrage, a te teme de respingere si a te compara in mod constant sunt direct legate de experienta impostorului. Studiile indica prevalenta acestui fenomen la femei. Vom explica motivele.
Sindromul impostorului este cunoscut si ca: sindromul fraudei, frauda perceputa, experienta impostorului si fenomenul impostorului.
Ce este sindromul impostorului?
Sindromul impostorului a fost descris pentru prima data in anii 1970 de Clance si Imes, intr-o lucrare intitulata The impostor phenomenon in high achieving women: Dynamics and therapeutic intervention , pentru a desemna o experienta interna de falsitate intelectuala intr-un esantion select de femei.
Astazi, este considerat un fenomen psihologic care se distinge prin sentimentul profund de nesiguranta si credinta persistenta ca succesul cuiva este rezultatul norocului sau al inselarii altora, mai degraba decat produsul unor abilitati sau merite autentice.
Desi nu este recunoscut oficial ca tulburare de sanatate mintala in DSM-5, are anumite caracteristici distinctive care o definesc ca un sindrom; Acestea sunt urmatoarele:
- Perfectionism
- Frica de respingere
- Autodevalorizare
- Frica de a fi descoperit
- Comparatie constanta
- Atribuirea succesului extern
- Dificultate in acceptarea laudelor
- Probleme de interiorizare a succesului
- Stare indoielnica la luarea deciziilor
Fenomenul este legat de presiunea sociala, stereotipuri, auto-cererea excesiva sau experientele trecute de esec. Exista mai multe tipuri si afecteaza toate varstele, originile si genurile. Cu toate acestea, o revizuire din Journal of General Internal Medicine noteaza ca femeile sunt mai predispuse sa experimenteze acest sindrom in comparatie cu barbatii.
De ce sunt femeile mai expuse riscului?
Sindromul impostor apare din cauza unei interactiuni complexe atat a factorilor interni (trasaturi de personalitate) cat si externi (presiunea sociala). La femei, frauda perceputa este amplificata prin adaugarea impactului rasismului, xenofobiei, classismului si altor prejudecati. Sa ne adancim in ea.
Perspectiva clinico-psihologica
Pentru femeile care simt ca nu isi merita propriul succes, aceasta se datoreaza stereotipurilor, credintelor si asteptarilor sociale care le determina sa aiba o viziune negativa asupra lor si sa-si puna la indoiala propriile abilitati. Acest lucru contribuie la sentimentul lor de a nu fi demn de succesul pe care l-au obtinut.
Un studiu din The American Journal of Surgery a constatat ca 31,1% dintre cei afectati de sindrom sufera de anxietate. Si femeile tind sa aiba scoruri mai mari decat barbatii, avand in vedere angoasa constanta in scenariile in care trebuie sa-si demonstreze competenta.
Femeile cu sindrom de frauda isi stabilesc standarde foarte inalte si lupta spre perfectiune. Acest lucru ar putea duce la amanare, la munca sau la stres academic, de exemplu. Acestea sunt doamne foarte autocritice, concentrate pe defectele si slabiciunile lor, in loc sa-si recunoasca realizarile si punctele forte.
In ele persista un sentiment de dezechilibru intre efortul investit si recompense. In acest sens, un studiu publicat in Frontiers in Psychology sugereaza ca persoanele cu sindrom de impostor percep subiectiv ca nu sunt recompensati in mod adecvat pentru succesele lor, inhibandu-le capacitatea de a se simti multumiti de realizarile lor sau de a fi optimisti cu privire la recompensele viitoare.
Cercetarile in psihologia sociala sugereaza ca modul in care oamenii sunt tratati de altii poate influenta dezvoltarea sindromului impostorului.
Perspectiva socio-psihologica
La locul de munca, diferenta de remunerare intre femei si barbati joaca un rol important. Femeile castiga adesea mai putin decat barbatii pentru aceeasi munca, influentandu-le probabil asteptarile salariale si increderea in sine la inceputul carierei.
Cercetarile impartasite in jurnalul Plos One au subliniat ca asteptarile salariale sunt internalizate diferit la barbati si la femei, chiar inainte de a incepe sa lucreze. In timp ce barbatii manifesta exces de incredere in ceea ce priveste informatiile privind salariile, femeile sunt mai adverse fata de risc, mai putin competitive si nu au incredere in sine.
In ciuda progreselor in materie de egalitate de gen, discriminarea persista in ceea ce priveste promovarea si accesul la roluri de conducere. In acest fel, stereotipurile sociale ar influenta alegerile profesionale ale femeilor.
Pe de alta parte, doamnele din rase minoritare si expatriate pot experimenta sindromul impostorului mai acut, din cauza combinatiei de a fi femei dintr-o minoritate etnica. Aceasta dubla fateta le impune uneori provocari suplimentare. Pentru femeile de culoare, sentimentul de neapartenenta in mediul corporativ este poate mai intens din cauza intersectiei dintre rasa si gen.
De exemplu, un studiu din Journal of African American Women and Girls in Education a constatat ca rasa si genul influenteaza modul in care se confrunta cu frauda perceputa. Cei cu sentimente scazute sau moderate au avut experiente pozitive, in timp ce cei care se confrunta cu sindromul au avut adesea o calatorie academica mai dificila.
Acesti factori va pot limita performanta academica si profesionala. Cu toate acestea, cercetarile din Jurnalul International de Abordari Multiple de Cercetare nu au gasit diferente semnificative statistic in scorurile femeilor de culoare detinatorilor de doctorat in comparatie cu alti studenti.
Starea actuala a lucrurilor
Sindromul impostor este un fenomen care lasa o amprenta de nesters pe experienta profesionala a multor femei, in ciuda progreselor notabile in promovarea egalitatii de gen la locul de munca si in mediul academic. Pentru a o intelege mai bine, este esential sa luati in considerare cateva statistici revelatoare.
Trei din patru femei se confrunta cu sindromul impostorului la un moment dat in cariera lor.
Decalaj in reprezentarea femeilor in functiile de conducere
Desi exista progrese, femeile inca nu au o reprezentare egala in functiile de conducere si de conducere.
Potrivit datelor de la Catalyst, pana in 2020, procentul de femei in functii de conducere superioara variaza in functie de regiune. In America Latina, reprezinta 36%, in timp ce in Uniunea Europeana este de 34%. In Uniunea Europeana, Franta conduce cu 38,3%, urmata de Germania cu 30,1% si Spania cu 33,9%.
In plus, functiile de conducere superioara prezinta o disparitate marcata in ceea ce priveste reprezentarea femeilor. In functiile de executie, doar 23% sunt ocupate de femei, in timp ce la nivelul de conducere cifra se ridica la 29%.
In randurile managerilor gasim 37% femei. Iar in rolurile profesionale, proportia creste la 42%. Cu toate acestea, la categoria personalului de sprijin, femeile reprezinta 47%. Aceste date evidentiaza necesitatea de a aborda si promova egalitatea de gen la cele mai inalte niveluri de conducere ale organizatiilor.
62% din functiile de conducere sunt detinute de barbati, fata de doar 31% de femei.
Diferenta de gen in antreprenoriat si tip de munca
Raportul anual al Observatorului Antreprenoriat din Spania, cunoscut sub numele de Global Entrepreneurship Monitor , ofera o perspectiva perspectiva asupra decalajului de gen in lumea afacerilor. In 2019, femeile au obtinut scoruri mai mici la comportamentul antreprenorial si mai mari la teama de esec.
Aceste cifre, desi elocvente in sine, sunt doar inceputul unei imagini mai ample a inegalitatilor de gen. Inainte de COVID-19, un studiu realizat de firma de consultanta McKinsey a indicat ca femeile lideri parasesc companiile cu cea mai mare rata din ultimii ani. Declansarea pandemiei a reprezentat o povara suplimentara pentru aceasta distributie inegala a responsabilitatilor.
Diferenta de gen si distributia sarcinilor de munca
Inegalitatile in distributia sarcinilor de munca si de ingrijire in timpul pandemiei au avut un impact disproportionat asupra participarii femeilor pe piata muncii.
Un procent mai mare de mame au fost fortate sa-si paraseasca locul de munca, spre deosebire de tati. Concluzia Raportului Global Gap Gender 2020 , de la Forumul Economic Mondial, dezvaluie ca paritatea de gen nu va fi atinsa timp de 99,5 ani.
Mamele copiilor de varsta scolara primara, de exemplu, petreceau in medie cinci ore pe zi invatand acasa, in timp ce tatii petreceau doar doua ore. In plus, conform Cercetarii Demografice , peste 60% dintre mamele care lucreaza au preluat ingrijirea copiilor de la inceputul pandemiei, comparativ cu 42% dintre tati.
Subreprezentarea femeilor de culoare
Reprezentarea femeilor de culoare in functii de conducere de vicepresedinte sau presedinte este si mai alarmanta. Raportul Catalyst (2022) mentionat mai sus arata ca aceste femei detineau mai putin de 5% din functiile de conducere. Procent similar pentru latine si mai mic pentru asiatici.
Sindromul impostorului: un obstacol comun pentru femei
In concluzie, sindromul impostorului se manifesta ca o provocare comuna in calea multor femei in dezvoltarea lor profesionala si personala. Dar, deoarece este recunoscut si abordat colectiv, poate fi depasit, permitandu-le sa-si atinga intregul potential si sa contribuie semnificativ la toate aspectele societatii.
Este pertinent de subliniat ca acest articol isi propune sa evidentieze faptul ca femeilor care exprima acest lucru nu le lipsesc aptitudini sau competente reale. Este doar o perceptie a valorii sale care, in toate ocaziile, este detasata de realitate.
